BINE ATI VENIT IN BUCATARIA LUI BEBE ! DESCOPERITI SECRETELE ARTEI CULINARE !
SANATATE & MANCARE - TINERETE FARA BATRANETE - SA CONVIETUIM CU NATURA !
Home      Sfaturi culinare
                                                                             SFATURI CULINARE
 
       Nu pot sa trec la sfaturile culinare propriuzise acestea tinand de "trucuri"gastronomice  inainte de a face "primul pas" intr-o bucatarie.
                   
                                DOTAREA UNEI BUCATARII
  
 
        Voi incepe cu " interiorul " unei bucatarii.
      Fiecare bucatarie are un "aer personal" acesta tinand de "gustul" si posibilitatile fiecaruia .
      Ceea ce este important  insa  pentru a avea locul ideal unde ne desfasuram activitatea  in cele mai  bune conditii , este acela de a sti sa ne alegem  , cu temeinicie , toate "ingredientele "specifice acestui spatiu.
     Pentru aceasta va voi oferi cateva sfaturi de care trebuie sa tineti seama.
     Pardoseala unei bucatarii nu inseamna neaparat "gresie " ci poate sa fie un parchet de fag sau stejar ; o dusumea din lemn sau parchet "neconventional" din alte elemente  peste care daca dorim  asezam o mocheta micuta  ce nu trebuie sa  fie alunecoasa sau pufoasa ,
    Distanta ideala de la mocheta pana la "mobilier" este de minim 50 de centimetri . Astfel se creeaza un  culoar in dreptul fiecarui accesoriu . Aceasta dimensiune ne permite sa lucram in oricare loc din bucatarie  fara a ne incomoda eventuala alegere a acestei optiuni . Tinand cont de faptul ca asezarea 
   noastra  pentru a  lucra optim fie la aragaz , fie la ghiuveta , fie la masa ori altundeva este de 10  - 20 cm. de la varful picioarelor pana la acestea ,  la care adaugam dimensiunea talpii , vom constata ca suntem
   asezati in interiorul acestui culoar , iar talpa piciorului nu calca pe mocheta si pardoseala concomitent.
    Aceasta "pozitie" ne ofera  stabilitate , ferindu-ne de eventualele incidente care se pot produce datorita  dezechilibrarii corpului. Deasemeni pe  acest culoar pot sa cada stropi de apa de la ghiuveta , grasime din tigaia in care preparam bucatele  la aragaz , diferite componente alimentare de pe "masa de lucru "
   astfel  incat indepartarea acestora este rapida si comoda .
    Bineinteles ca trebuie sa exista in pardoseala si un sistem de canalizare care trebuie sa ne fereasca de  eventualele incidente nedorite . Gura de scurgere a acestuia nu trebuie sa ne incomodeze , astfel incat pozitionarea lui depinde de fiecare bucatarie in parte.
    Peretii unei bucatarii trebuie sa  fie" tencuiti clasic" fara alte adaosuri de tipul rigips , polistiren , tapet sau orice altceva ; eliminand astfel posibilitatea acumularii excesive a umiditatii.
    Daca nu aplicam gresie pe toti peretii , lucru pe care nu-l recomand , trebuie sa stim ca deasupra ghiuvetei  sau deasupra aragazului , aceasta este o necesitate . In rest, o vopsea lavabila este OK.
    Despre tavan va pot spune acelasi lucru : indiferent de alegerea materialului din care este facuta podina , aceasta trebuie "tencuita clasic"si aplicat  obligatoriu cu lavabila . Dasupra aragazului , in tavan , trebuie sa lasam spatiu pe unde vom trece "burlanul hotei".
     HOTA
     In decursul multor ani de profesare a meseriei de bucatar am constatat ca aproape toate hotele din bucatarii nu functionau asa cum mi-am dorit .
   Am intalnit hote " deranjant " de sofisticate care in ciuda pretului exorbitant nu " aratau " mai nimic .
   M-am gandit ca tot tara in care traiesc si natura extraordinara pe care o avem  ma vor ajuta sa gasesc cea mai eficace modalitate de absorbtie a vaporilor de apa si a fumului care sunt dispersati in acest 
 " refugiu al existentei noastre " .
   Mi-am adus aminte de zilele copilariei cand , traind intr-o casa de copii , am avut privilegiul de a colinda tara in lung si-n lat beneficiind de excursiile si taberele care se organizau in fiecare vacanta .
   Dintre multele " minunatii " ale tarii noastre mi-a atras atentia un loc special : o crapatura , ca o  umbra  proiectata la poalele unui versant , deschizand o cale plina de mister in interiorul intunecat si rece
al unei pesteri  unde  cu mult timp in urma   traiau stramosii nostri cei mai indepartati .
  Descoperind frumusetea  grotei am fost uluit sa observ ca  in aceasta  " casa a naturii "  se prefigureaza un loc mitologic . Descrierea de catre ghidul nostru a acestui spatiu ca fiind o bucatarie primitiva , a inceput sa prinda contur atunci cand ne-a fost aratata  " hota " .
  Ma surprins sa descopar  faptul ca  stramosii nostri aveau indeletniciri culinare ce au rezistat de-a lungul timpului . Sa fi inteles ca pregatitul hranei este vital , fragezind cu ajutorul focului carnea care astfel obtinuta devenea mai usor de mestecat si de digerat ?!
  Sau foloseau aceasta arta  pentru a fierbe " buruieni " cu care sa-si poata vindeca eventualele rani provocate de lupta pentru supravietuire !
   Indiferent de raspuns , un lucru este sigur : stramosii nostri aveau  ca loc de pregatire a  " alimentelor", o bucatarie . Daca aceasta a  fost  folosita mai intai pentru incalzire si apoi pentru gatit nu putem decat sa presupunem . Cert este ca foloseau , inca de atunci , un mijloc natural de evacuare a fumului din grota : un culoar vertical care incepea din tavan si se termina  la iesirea din versant printr-o crapatura  la suprafata scoartei .
  Inchipuiti-va ce s-ar fi intamplat daca tot fumul se imprastia in interiorul grotei din cauza neexistentei acestui horn !
   Cei care s-au bucurat de aceasta minunatie a pamantului romanesc , au observat ca tinand o flacara in dreptul acestui " cos natural " este absorbita cu tarie si orientata spre iesirea de sus a versantului .
   Amintirea din copilarie a acestui episod  m-a facut sa apelez la serviciile unei  firme romanesti de prelucrare a inoxului , un material cu mult superior altor inoxuri din import . Sigur ca finisajul lucios nu era cel mai reusit dar nici " nu se mai poarta " astfel de " pacaleli ".
   Avand cu mine bucuria de a fi gasit , dupa multi ani , cea mai eficienta  metoda de evacuare a fumuluui si aburilor din bucatarie , m-am indreptat spre aceasta unitate sperand ca o sa reusesc .
   Am comandat o hota " oarba " ( fara niciun  fel de adaosuri suplimentare ) lucru pentru care cei de la fabrica au ramas mirati .
   Inzestrat cu aceasta  si plin de speranta , mai ales ca pretul a fost cu mult mai mic decat ceea ce gasisem in
 magazine , am inceput operatiunea de montare .
   Proba ce urma sa desavarseasca cea mai buna eficienta a unei hote avea sa inceapa .
   Am pus pe aragaz o cratita cu apa si un gratar . Curand , cele doua elemente , aburul si fumul si-au facut
 aparitia .
   Priveam cu nostalgia grotei pe care o vizitasem in copilarie , cum aburii formau spirale de nori ce dispareau asemeni unui duh , fiind absorbiti de catre cos  in afara casei .
   Astfel va sfatuiesc sa folositi aceasta hota si sa  traiti bucuria de a  va  fi  intors in timp ,  fiind pentru cateva clipe imaginare , alaturi de una din familiile stramosilor nostri , care cu meticulozitate pregateau  pentru  gurile copiilor si a intregii grupari ceva de mancare .
   Dar pentru aceasta trebuie sa tineti cont de cateva elemente .